traditii de craciun
primul manager online de cv-uri
felicitari de craciun  sms-uri cu urari de craciun  traditii de craciun  colinde de craciun  ce vreau de la mos craciun
k

Mersul cu capra

traditii de craciun
Capra a fost socotita de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea. Jocul "caprei" (omorarea, bocirea , inmormantarea, invierea) la origine a fost, desigur, un ceremonial grav, un element de cult. in cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor - invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul "caprei". Jocul "caprei", generalizat in toata tara la sfarsitul secolului al XIX-lea si fiind socotit un joc pagan, multi slujbasi ai bisericii au refuzat sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l "nevoit de legea crestineasca" (Gr. Tocilescu). in zilele noastre, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare s.a., in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou. in satele si comunele maramuresene se practica "doua tipuri distincte de "capra": - jocul caprei - bazat numai pe acompaniament muzical ( la Ieud, un singur fluieras; la Botiza, patru sau sase Fluierasi) - jocul caprei inclus intr-un spectacol popular complex Ca si celelalte jocuri cu masti practicate in timpul sarbatorilor de iarna, si in jocul "caprei" si-au facut loc, pe langa mastile clasuce (capra, ciobanul, tiganul), mastile de "draci" si "mosi" care prin stigate, chiote, miscari caraghioase, maresc nota de umor si veselie, dand uneori o nuanta de grotesc.

Foaie verde si-o aluna
Buna ziua, ziua buna
Ia deschideti portile
Sa intre capritele
ta, ta, ta, carpita ta
Nu te da nu te lasa
ta, ta, ta, carpita ta
Capra noastra-i cu margei
Cu cercei cu catifeli
Joaca vesel caprita
Toti is bucurosi de ea.
ta, ta, ta, carpita ta
Nu te da nu te lasa
ta, ta, ta, caprita ta
si plecai si eu la targ
Pe caprita ce s-o vand
si mergand pe drum, mergand
Aud din urma strigand:

Cumparatorul:
- De vanzare-i capra bade?
Ciobanul:
- De vanzare!
Cumparatorul:
- si cat vrei pe ea?
Ciobanul:
- 800 de lei!
Cumparatorul:
- E blanda, nu impunge?
Ciobanul:
- E blanda, nu impunge.
(capra il impunge pe cumparator)
Cumparatorul:
- Eu iti dau 400 de lei pe ea pentru ca impunge.
Ciobanul:
- De cat sa-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine ii dau
un par in cap. (o loveste cu batul, capra cade si nu mai misca)

Alaiul:
- Valeu, capra noastra a murit!
ta, ta, ta, carpita ta
Te-o lovit vreo boala grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.
Ciobanul:
- Baa ... da capra nu-i moarta si nu din palitura
a lesinat, ce din cele ce-o aflat.
Alaiul:
Scoala tu caprita mea
Faptele s-or indrepta
si-acum haide sa plecam
si-alte case colindam
ta, ta, ta, carpita ta
Nu te da nu te lasa
ta, ta, ta, carpita ta.

Traditii de craciun

traditii de craciun Sacrificarea porcului
Cu citeva zile inaintea inceperii ciclului zilelor "festive", in comunitatea traditionala romineasca are loc sacrificarea porcului, in ziua de Ignat-20 decembrie.Sacrificiul animalier a fost amplu discutat de cunoscuti etnologi si antropologi: G. Frazer, M. Taylor, W. Mannhardt, C. Levi-Strauss, M. Mauss, E. Durkhreim, C.Kluckholm etc.). Cu precadere, actul ritual al sacrificarii unui animal marcheaza trecerea de la timpul profan cotidian la timpul sacru sarbatoresc, delimiteaza momentul de inceput al duratei sarbatoresti, purifica si solemnize citeste tot
traditii de craciun Colindatul
Colindatul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de Anul Nou. La colindat participa tot satul traditional, desi efectiv colinda doar copiii si flacaii, constituiti in cete, ceata fiind alcatuita dupa o oranduiala bine stabilita, avand o ierarhie proprie, un conducator si un loc de intalnire. Ea este structura care stapaneste, in timpul sarbatorilor Anului Nou, viata satului. Amploarea colindatului este determinata de "Festum incipium" al Anului Nou, caracter care a imprimat obiceiurilor legate de noul an nuante de ceremonie d citeste tot
traditii de craciun Pomul de craciun
Obiceiul pomului de Craciun, care are o foarte mare putere de intiparire in mintile copiilor, este un imprumut din lumea Europei apusene. Mai exact, acest obicei apartine lumii germane pagane sau chiar ariane, de la care treptat, treptat a patruns in sanul popoarelor crestine. Astfel in secolul al XV-lea il gasim la Strasbourg, unde se practica obiceiul impodobirii caselor cu bradulet, in Alsacia si Lorena, dar nu la Craciun, ci de Anul Nou. Din Alsacia patrunde in Franta la sfarsitul secolului al XIX-lea, ca si in Spania, Italia, Elvetia. Poat citeste tot

Parteneri: webdesign in constanta , romaniavideo , felicitari , felicitari animate , CaptainGo.com